Comuna Camãr este situatã în partea vesticã a judeţului Sãlaj. Se aflã la o distanţã de 57 km de la Zalãu, resedinţa judetului. Comuna se întinde pe o suprafaţã deluroasã des acoperitã de pãduri, segmentatã de vãi. Comuna Camãr care aparţine Dealurilor Sãlajului, a cãror înãlţime medie este de 300-350 m, este împrejmuitã de vãi largi cu pãduri, livezi, vii şi pãşuni.Cea mai mare localitate bihoreanã,aflatã în apropierea Camãrului este Suplacul de Barcãu (8 km). La nord se învecineazã cu satul Dumuslãu, la est cu satul Carastelec, la sud cu satul Zãuan, iar la vest cu localitãtile Leşmir şi Şumal. De reşedinţa de judeţ, Zalãu, se aflã la o distanţã de 57 km, de Şimleu Silvaniei la 26 km, iar cea mai apropriatã staţie CFR (Ip) se aflã la 13 km.
Prin organizarea targurilor sãptãmanale, Camãrul a devenit din mijlocul secolului al 15-lea centrul comercial al zonei. Privilegiul de organizare de targuri regulate şi-a dobandit prin intermediul familiei Kemeri, de la Hunyadi Janos, în anul 1447. Statutul de oraş campenesc şi-a pãstrat mult timp, în secolul al 18-lea fiind unul dintre cele mai populate oraşe din zonã. Panãla începutul secolului al 18-lea Camãrul era o comunã locuitã numai de maghiari, prezenţa românilor se dateazã din anul 1720. Datele ultimului recensãmânt (1992) ne aratã cã populaţia comunei este de 1999 oameni, formaţi în mare majoritate de maghiari (91.9%), dar şi de români (6.8%), şi ţigani. Marea majoritate a locuitorilor se ocupã cu agriculturã.
Majoritatea populaţiei este de religie reformatã. Biserica de astãzi s-a înãlţat între anii 1800-1802. În 1897 s-a fondat la Camãr prima comunitate baptistã din Sãlaj. Românii din Camãr sunt de religie greco-catolicã. Biserica de lemn, înãlţatã în a doua jumãtate a secolului al 18-lea, este declaratã monument istoric.
|
